O îndepărtată alarmă aeriană

4.2/5 ( ratings)

István Kemény este un poet şi prozator de prim rang al literaturii maghiare contemporane , mai puţin cunoscut, probabil, în România. După primele două cărţi de poezie , care i-au adus recunoaşterea, a publicat romanul experimental The Art of the Enemy ; ultimul său roman publicat este Dear Mr. Unknown . Pe lângă poezie, roman şi proză scurtă, Kemény scrie şi piese de teatru şi eseuri.

Anul acesta a apărut în limba română, la Editura Charmides – în traducerea poetului Andrei Dósa –, un volum semnat István Kemény, intitulat O îndepărtată alarmă aeriană, un bun prilej de a face cunoştinţă cu poezia scriitorului maghiar. Volumul – o antologie, poate, cu texte selectate de traducător – este unul eclectic, cu poeme de diverse facturi, de la texte scurte, percutante, la poeme ample, discursive. Ele merg pe o anumită simbolistică – familială, biblică, identitară – şi fac adeseori aluzie la comunism, la „jocul” politic şi social al comunismului, al puterii opresive : „Casa asta a fost cândva sihăstrie,/ Apoi a devenit sediul poliţiei politice./ Această organizaţie a înflorit şi s-a veştejit,/ Azi o conduce măicuţa Agnes – e friguroasă şi bătrână.// La ea au duso întâi pe fetiţa pe care/ au reţinuto când şi-a bătut joc de o festivitate –/ - Fata mea, părinţii aşteaptă ceva în schimb pentru tine?/ - Mai nimic. Doar contravenin şi otravă speră a obţine.// Zidurile sihăstriei înconjoară o mică grădină,/ Aici stă pe bancă, povesteşte, se joacă cu ei,/ Iar pe aceşti bărbaţi şi femei ceremonios de duri/ Din cauza jocului rar îi mai vezi ieşind să slujească” .