Poveşti erotice româneşti

3.2/5 ( ratings)

Cel puţin trei generaţii de scriitori români contemporani, reunite sub plapuma aceluiaşi titlu, stau la Poveşti erotice româneşti, Ed. Trei, 2007, într-o antologie însumând 17 texte inedite, de toată mâna. De la patriarhul Emil Brumaru la junele Dan Sociu, fără să le uităm pe cele trei graţii — Claudia Golea, Doina Ruşti şi Cecilia Ştefănescu —, toată lumea are ceva de spus sau de ascuns , şi nu fetele sunt neapărat cele mai timide. Per ansamblu însă, doar câteva texte ar necesita o bulinuţă roşie, unul singur — "Sâmbătă seara” de Dan Sociu, autorul poemelor eXcesive — frizând pornografia. La celălalt capăt al arcului voltaic, Ştefan Agopian surprinde, într-un text ce se vrea o replică românească a Micului dejun la Tiffany de Truman Capote, momentul declanşator al sensibilităţii, încă infantile, dar nu mai puţin tulburătoare: “Stăteam cu spatele la Meli şi priveam spre o groapă în care erau aruncate mii de cioburi de oglindă Brusc, în cioburile alea s-au reflectat chiloţii, puţin murdari de gudron, ai iubitei mele de zece ani.” Nici fetele nu se lasă mai prejos, doar că iniţierea are loc mai degrabă la iniţiativa micuţelor Lolite, fie că este vorba de Sabina din “Ţâţe”-le Doinei Ruşti , fie că vine din partea fetiţei de 8 ani din “Cuprinsă de somn şi încă neadormită” de Cecilia Ştefănescu .

... şi n-am făcut decât să mă apropii, cu paşi mărunţi, de capodopera volumului, “Domnişoara Bovary” de Ioan Groşan, în care o strănepoată a eroinei lui Flaubert dă nas în nas cu Nicu Ceauşescu. Altfel spus, după o duzină de poveşti erotice, tot une histoire d’amour te răvăşeşte.